Cand să ai un copil?
Nu mi-a trecut până acum prin cap să am un copil deşi imi plac la nebunie nepoţeii cei 4 – poate pentru că oi fi dereglat la cap şi ma ocup de copiii altora, sau pentru că nu sunt femeie.
Dar astă seară am trecut pe lângă o casă unde anexat e un mic magazinel de unde mai cumpăr una alta, şi pe o parte a casei se juca un copil de vreo 2 ani. Şi mă gândeam – există un semn că a venit timpul să ai un copil? Poate fi faptul că ai o afacere care se ţine – deci eşti adult sau măcar capabil să întreţii acel copil?
Poate , sigur că trebuie să ai din ce să îl întreţii, iar dacă ai o afecere scoasă la stradă e un semn bun – ai reuşit să faci faţă economiei de piaţă, lucru care spune mult mai multe decât orice job la care aplici cu hârtia şi apoi te prezinţi la munca la ora 09 00.
Dar, e doar un semn. Era seara, şi mă gândeam că acei părinţi au făcut nişte alegeri, au trecut prin multe, şi că la fel cum au scos un magazinel cu picior la stradă, tot aşa au circulat prin mintea lor, ani de zile, înţelegând destule lucruri despre ei şi despre lume.
Au făcut, sper, un drum şi un ciclu cu ei înşişi. Acel copil, la care nu mă aşteptam – eram obişnuit să văd acolo casa celor care au o mică afacere – era semnul că acei oameni erau mai mult decât patronii micii afaceri.
So, mă gândesc că e foarte greu să defineşti un adult prin afacere, bani, examene reuşite, etc. Adult ai fi dacă ai parcurs un ciclu complet, de la prima întrebare de la 15 ani şi până la ultimul răspuns în ce Te priveşte, un ciclu de introspecţie care s-a terminat cu bine. Ţi-ai dat seama cât de mult viaţa are şi bune şi rele, cum arată astăzi cele bune şi cele rele – şi eşti gata să iei parte la joc în cunoştinţă de cauză.
Cunoştinţa de cauză – capătul ciclului de întrebări – ar fi momentul în care ai dreptul şi meriţi să ai un copil, să ai o viaţă care creşte lângă tine. Tu ai ajuns la capătul minţii, şi eşti abia acum la începutul vieţii. Un copil va afla la tine – nu experienţă, pe care rămâne să o câştigi – dar circumferinţa exactă a întrebărilor pe care urmează să şi le pună despre lume.
E momentul să te gândeşti la un copil, să plantezi un copac sau să ai mereu un beculeţ de Crăciun aprins în geam – fără ca acest lucru să fie kitsch sau fals optimism.
—
