Oraşul ca terapeut
Viteza cotidiană nu ne transformă neapărat în brute: mai degrabă ne face atenţi la diferenţe şi noutate, ne deschide ochii asupra celuilalt aşa cum este el, privit în cinci secunde fără ochelarii unor coduri sociale dinainte pregǎtite. Relaţiile care ar fi rezistat închise bine în camere sunt aruncate în aer din prima zi: totuşi, pragurile care se subţiază ne cresc sensibilitatea la cei care le păşesc. Aşa cǎ ne plângem degeaba cǎ nu avem timp săne cunoaştem: prin forţa lucrurilor rapide, viaţa urbană şlefuieşte o relaţie mai bine decât o armată de terapeuţi.
